Doamne, dă-mi aripă cuvântului
peste hârtie tăria vântului
miros de ţărnă şi mângâiere
graiul să-mi cu trup de baiadere
s-alung negura durerilor
cu-aroma de lavandă a serilor
pentru izul de-ngheţ al coşmarurilor
seducătoarea cântare a râurilor
încă, dă, Doamne, plăpândului
din palma de-argint a gândului
puteri să-alinte cerurile albastre
şi cântece cu stele din glastre
şi dezbrăcat de rele
încolo spre apus
vom fi vioară Ta şi-arcuş
Teodor Dume, incident între cuvinte
Acum 6 luni
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu