pentru cântecul ce tresare în mine

Doamne, dă-mi aripă cuvântului
peste hârtie tăria vântului
miros de ţărnă şi mângâiere
graiul să-mi cu trup de baiadere
s-alung negura durerilor
cu-aroma de lavandă a serilor
pentru izul de-ngheţ al coşmarurilor
seducătoarea cântare a râurilor

încă, dă, Doamne, plăpândului
din palma de-argint a gândului
puteri să-alinte cerurile albastre
şi cântece cu stele din glastre

şi dezbrăcat de rele
încolo spre apus
vom fi vioară Ta şi-arcuş

Nuanţe portocalii

amărăciunea a venit la mine
după prima bătălie
pe atunci aveam încă
urmele copilăriei pe cizme
şi promisiunea unei lumi întregi
se întindea dinaintea mea
înscrisă în apele ochilor
naivitatea mi-era strălucitoare
fără nici o zgârietură
şi o purtam ca pe un stindard
personal

azi fiecare lovitură
mă bântuie dureros
salutându-mă dimineaţa
ca nişte vechi camarazi

mă întreb
aş fi putut face alte alegeri
care să mă trimită pe alt drum...

mă întreb
dacă ultragiul faţa de nedreptăţile din jurul meu,
faţă de depravarea lumii
nu se vor veşteji
pe străzile neluminate ale rutinei...

pot oare, gesturile mele
să-ndrepte răul,
nedreptatea?

nu ştiu
probabil nu
dar pot să înapoiez unui om viaţa,
speranţa

îmbrăţişând liniştea

faptele mici şi meschine
nu mă pot tulbura

dansaţi!

dansul ar putea fi o scuză
pentru a evita apăsarea realităţii
un mod de a crea inevitabilul
care intră în marş
prin porţile voastre
punând capăt jocului

ştiu!
viperele aşteaptă
s-o rup la fugă îngrozit

dansaţi!

am să mă descurc singur
dar nu vreau să mă gândesc la asta
nu-mi place

când voi avea timp
voi găsi remediul

până atunci
să dansăm dement
în lumina muribundă
a lumii

dintre zile

sunt geamăn
înger modern
neatins de prezent
peţesc cuvinte
între prezent şi trecut
răscolindu-mă

Trupul tău, vioară

din motive numai de Domnul ştiute
trupul tău e o vioară
ce-mi scrie muzica
braţul tău poartă arcuşul
prin toate camerele din inima mea
peste ani, peste vieţi, peste spaţii
mâinile se vor întâlni, se vor atinge
vor desena culori iar
ciudatul arcuş
ne va-mbrăca
în inimaginabile motive
de sunete

Late november

târzie toamnă
un braţ de crizanteme
a uitat în dar

risipiţi de vânt,
ne colindă dorinţe
rătăcim tristeţi

viaţa

întâile aripi,
energii boreal plăsmuite,
suflete-n vise.

vârstă fecundă
dulci culori amare
adolescenţa